Banii personali și viitorul lor (și al nostru): de ce a explodat atât de spectaculos prețul aurului, de ce oamenii care economisesc, investesc, ”trimit bani în viitor” etc au început să evite moneda tipărită și să se orienteze spre altfel de active? De ce iubesc guvernele inflația și până unde pot urca datoriile statelor? Dar datoria globală? Poate avea Europa o piață unică de capital? Cum?

Despre toate acestea, într-o discuție cu Adrian Codirlașu, președintele CFA Society România - sub un titlu (nu chiar atât de) metaforic: fuga de bani și goana după aur.

CAPITOLE

0:00 Introducere

4:51 Prețul aurului, un festival / Are legătură cu inflația?

10:36 De ce fuge lumea de banii tipăriți? / Inflația e încurajată de guverne

16:50 Ce urmărește Trump în economia SUA?

28:38 Ce trebuie să facă Europa pentru a ne reveni la o normalitate economică? Energia Europei, foarte scumpă

38:08 Cum se poate încuraja consolidarea fondurilor de risc, pentru a finanța inovațiile?

40:58 Până unde poate merge îndatorarea mondială?

51:27 Cât de protejată este România de furtunile de pe burse?

1:01:24 Anul 2026, volatil. Ce eveniment ar putea da

foc economiei globale

Putem face o listă cu 7 certitudini a căror relativizare / ”blurare” ne împiedică pe noi, europenii de rând (adică noi, cei care votăm) să înțelegem nu numai ce ni se întâmplă, ci și ce ne așteaptă în orizontul unui deceniu – lucruri pe care liderii noștri evită să ni le spună tranșant:

7 lucruri care ne vor defini în deceniile viitoare locul în lume și tipul de societate – adică viețile noastre personale.

Deși suntem ”țara primarilor”, vulnerabilitatea dezvoltării locale pornește, paradoxal, de la administrațiile locale - adică de la structurile cele mai apropiate de cetățean.

Pentru a înțelege sursa acestei probleme am luat un studiu de caz: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese în 11 ani. Așa s-a născut strategia și viziunea de dezvoltare a orașului Cluj-Napoca.

Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai - a fost coordonatorul echipei de mai sus. A primit International Public Administration Award de la ASPA (Societatea Americană pentru Administrație Publică) pentru contribuțiile sale în domeniul administrației publice la nivel global.

Azi, Călin Hințea explică de ce unele localități - mai mari sau mai mici - prosperă datorită modului în care sunt conduse, și de ce altele, deși au la dispoziție toate resursele necesare, sunt conduse de administrația locală către depresie.

Capitole

0:00 Introducere

4:59 Până la urmă ce înseamnă un oraș depresiv?

10:12 Cum putem defini profilul strategic al unei comunități, al unui oraș?

12:04 La Cluj sunt trei factori strategici cheie și un concept

14:45 Ceea ce oferi unei comunități, prin strategia de dezvoltare, presupune automat și scumpirea vieții în orașul respectiv? Cum scapi de această capcană?

21:22 Ce este vitalitatea urbană? Urbanul mic și mediu are aceleași facilități ca un oraș mare. De ce nu vin investitorii?

34:02 România nu se raporteaza la comunitate. Valorile comunitare și încrederea au fost distruse de comunism

45:08 Cum valorifici o identitate a unui oraș ? Cum faci marketing pentru un oraș?

52:09 Avem clădiri cu probleme, un trafic cu probleme și fugim de spitalele publice. Ce soluții au găsit alții?

01:00:32 Specia își reașează poziția față de inteligența artificială. Care este proiecția României peste 5 ani? Care va fi marea strategie?